In aceasta pagina ne propunem sa va facem cateva recomandari referitoare la cumpararea si intretinerea ceasurilor si sa va prezentam un mic dictionar de termeni orologeri.

Cateva recomandari in alegerea si intretinerea ceasului dumneavoastra

Va recomandam sa va alegeti tipul de ceas care se potriveste cel mai bine stilului dumneavoastra de viata, tinutei vestimentare si, nu in ultimul rand, obiceiurilor si gusturilor dumneavoastra.

Va sfatuim sa alegeti un ceas cu mecanism: quartz, cu intoarcere automatica, cu intoarcere manuala, autoquartz, etc. in raport cu destinatia dorita pentru ceasul pe care il veti cumpara.

Este bine de stiut ca fiecare tip de mecanism confera ceasului propriile particularitati si este greu de stabilit daca un tip este mai bun decat celelalte, fiecare avand insusiri considerate ca fiind pozitive, dar si negative, acestea fiind minimizate sau maximizate in functie de preferintele fiecaruia dintre noi. Tocmai de aceea este important ca tipul de ceas pe care il alegeti sa fie in acord cu personalitatea dumneavoastra.

Daca sunteti o fire calculata, careia ii place precizia, va recomandam sa alegeti un ceas cu mecanism quartz. Aveti avantajul ca odata potrivit, ceasul va avea abateri extrem de mici (de ordinul zecimilor de secunda pe zi) si va confera o autonomie de functionare ridicata, dar va trebui ca la un interval de 1-2 ani sa-i schimbati bateria. Si aici va recomandam, pentru buna functionare si prelungirea duratei de viata a ceasului, sa apelati la un service autorizat si sa cumparati o baterie originala.

Daca precizia nu este neaparat criteriul dumneavoastra de selectie, va recomandam sa cumparati un ceas avand mecanism cu intoarcere manuala. Acesta nu va necesita cheltuieli suplimentare in ceea ce priveste autonomia de functionare, dar va trebui sa nu uitati sa intoarceti (armati) zilnic ceasul. La prima armare trebuie sa rotiti coroana remontoare la maximum, numarand rotatiile necesare. Daca ati rotit coroana de 15 ori (cifra 15 reprezinta doar un exemplu), in continuare, in fiecare seara sau in fiecare dimineata, trebuie sa armati ceasul rotind coroana numai de 14 ori, respectiv cu o rotatie mai putin. Astfel protejati mecanismul ceasului, asigurandu-i o durata de viata mai lunga. Puteti de asemenea sa alegeti un ceas avand mecanism cu intoarcere automatica, a carui armare se face prin miscarea mainii.

In legatura cu materialul din care este confectionata carcasa ceasului, daca aveti o transpiratie abundenta sau va desfasurati activitatea intr-un mediu coroziv este bine sa alegeti un ceas avand caracasa din otel inoxidabil. Astazi se utilizeaza oteluri inalt aliate cu crom, titan, vanadiu, s.a.m.d., cu retete care confera materialului o compatibilitate desavarsita cu pielea mainii omului. In masura optiunii, aceste ceasuri pot fi echipate cu bratari metalice executate de asemenea din otel inoxidabil sau curele din piele. Chiar la ceasurile placate cu aur dupa mai multi ani de folosinta placajul se poate exfolia. Ceasurile avand carcasa din aur masiv, de 14 sau 18 carate, va feresc de aceste neplaceri, reversul medaliei constand in etanseitatea limitata pentru majoritatea acestora. Conform filozofiei fabricantilor de ceasuri elvetieni, ceasurile avand carcasa din aur sunt ceasuri de ocazie (nu ceasuri pentru a spala, de pilda, autoturismul cu ele la mana).

Pentru alegerea cadranului, pe langa caracteristicile de ordin estetic, urmariti ca acesta sa corespunda acuitatii dumneavoastre vizuale. Astfel, o persoana care are unele probleme in ceea ce priveste vederea, este indicat sa aleaga un ceas care sa ofere un contrast puternic intre culoarea cadranului, pe de o parte si cifre, indice si aratatoare, pe de alta parte. Spre exemplu, se poate alege un cadran negru, cu cifre si aratatoare pronuntate deschise la culoare, sau din contra, un cadran alb cu cifre si aratatoare de culoare bleumarin sau negru.

Referitor la etanseitatea ceasului, raportati-va la activitatea dumneavoastra prioritara. Este evident ca un ceas cu cat este mai etans, cu atat este mai scump. In stabilirea pretului unui ceas, un rol important (pe langa tipul mecanismului, materialul din care este confectionata carcasa sau bratara, diversele functii suplimentare, etc.) il are si etanseitatea. Uneori poate fi preferat un ceas mai putin etans, deci un ceas mai ieftin, dumneavoastra urmand a-l proteja, de exemplu, prin a-l scoate de la mana cand inotati. De altfel aceasta solutie va fereste de problemele care pot aparea daca (din neglijenta) ati atins si indepartat de carcasa ceasului coroana remontoare. Astfel, independent de etanseitatea ceasului, apa are cale libera catre interiorul ceasului. In special apa de mare (foarte coroziva din cauza sarii si a iodului) este de evitat, deoarece poate duce la deprecierea definitiva a ceasului. Etanseitatea ceasului se defineste in atmosfere de la 3 la 200 sau in adancimea apei, respectiv de la 30 la 2000 m. Desigur, ceasurile rezistente la adancimi foarte mari sunt ceasuri absolut specializate (ceasuri pentru plonjari marine) care prezinta si alte numeroase adaptari.

Va recomandam ca inainte de cumpararea unui ceas sa verificati daca beneficiati de service in garantie. Garantia este in general de 12 luni de la data cumpararii si se acorda numai daca ceasul a fost folosit in conditii normale. Totalitatea fabricantilor elvetieni care exporta ceasuri impun distribuitorilor nationali obligatia de a avea centre de service specializate si depozite cu piese de origine. De asemenea se implica direct in reparatia ceasurilor impunand expres ca ceasurile din "haute de game" sa fie trimise si reparate in Elvetia. Ceasurile de calitate se livreaza insotite de Certificate de garantie internationala si nationala.

Pentru buna functionare si prelungirea duratei de viata a ceasului cumparat de dumneavoastra, este bine sa aveti grija sa acordati un minimum de atentie intretinerii in timp a acestuia, de aceea va recomandam sa:

• evitati expunerea ceasului la temperaturi extreme (tinerea indelungata in nemiscare la soare), campuri magnetice sau electrice puternice (nu lasati ceasul pe boxe, televizoare, cuptoare cu microunde), substante corozive (solventi, detergenti, parfumuri, cosmetice, etc.),
• evitati bruscarea ceasului. 
• schimbati in mod periodic cureaua de piele a ceasului dvs
• intotdeauna dupa ce inotati (evident, daca detineti un ceas avand o etanseitate ce va permite acest lucru), clatiti ceasul cu apa calduta,
  
• folositi o periuta de dinti cu apa sapunita pentru a curata bratara metalica a ceasului si un material moale pentru a o usca,
  
• evitati contactul ceasului sau al bratarii acestuia cu  sau alte substante chimice
  

Se recomanda, de asemenea, o verificare periodica (pentru a se curata de eventualele particule de praf patrunse in interiorul carcasei, eventuale reglaje, etc.), la 2-4 ani, la un service specializat. In acest sens este bine sa va asigurati ca firma de la care cumparati ceasul va poate asigura service nu numai in timpul garantiei, dar si post garantie, prin unitati proprii sau prin unitati ale firmelor partenere.

 

Mic dictionar de termeni orologeri

- A -

 

•    Afisare analogica a orei. Este metoda clasica de afisare, cu aratatoare rotitoare. Cu rare exceptii, ceasurile de mana sofisticate afiseaza ora in mod analogic.

•    Afisare retrograda. Afisarea retrograda a minutelor este cuplata de o ora saritoare. Un aratator de minute parcurge o scala in sens retrograd (sens invers de rotatie in raport cu acele unui ceas obisnuit) si cand ajunge la zero, ora, afisata numeric intr-o fereastra, avanseaza cu o unitate. Apoi indicatorul de minute sare inapoi la inceputul scalei sale.

•    A.H.C.I. Academie Horlogere des Createurs Indépendents. Membrii ei sunt orologeri de exceptie; ei expun de regula la un stand separat in cadrul Targului de Ceasuri de la Basel.

•    Numarul de Alternante, Alternante pe ora (a/h). Unitate in care orologerii masoara frecventa de oscilatie a balansierului. Alternantele pe ora reprezinta numarul semi-oscilatiilor realizate de un balansier intr-o ora. O alternanta este deplasarea unei pendule sau a unui organ oscilant limitata de doua pozitii extreme. O oscilatie a balansierului sau a pendulei (un tic-tac) numara doua alternante. O valoare tipica este de 28800 de alternante pe ora, adica 14000 de ticuri si 14000 de tacuri. Pentru a calcula frecventa de oscilatie in Hz, se imparte numarul de alternante la constanta 7200. Valorile uzuale de alternante sunt de 18000 (2.5 Hz), 21600 (3 Hz) si 28800 (4 Hz). Ceasurile firmei Zenith sunt caracterizate prin valoarea de 36000 (5 Hz).

•    Amortizor. Piesa elastica a carei scop este de a amortizeze socurile la care sunt supusi pivotii axelor balansierului.

•    Ancora. Este una dintre piesele cele mai complicate ale unui ceas mecanic. Ancora este realizata din alama sau din otel. Ea are un dublu rol: pe de o parte sa transmita forta dinspre rotile dintate catre balansier, cu scopul de a mentine oscilatia celui din urma, pe de alta parte sa impiedice declansarea necontrolata a mecanismului armat.

•    Ancora cu pietre. Ancora ale carei palete sunt prevazute cu pietre rezistente.

•    Antimagnetic. Un ceas poate fi calificat ca antimagnetic daca el continua sa functioneze intr-un camp magnetic de 4800 A/m si prezinta o abatere de mers de maximum 30 secunde/zi. Mecanismele magnetizate pot fi demagnetizate cu ajutorul unui dispozitiv special.

•    Autoquarz. Ceas cu quartz fara baterie. Un generator, angrenat de miscarea mainii, incarca un condensator care la randul sau alimenteaza motorul ceasului.

•    Aviator (ceas de). Adevaratele ceasuri de aviator sunt protejate contra campurilor magnetice. Multe dintre ele sunt cronografe, au un indicator de 24 ore si o luneta rotitoare cu masurarea distantei-timpului.

 

- B -

 

•    Balansier. Inel metalic care constituie organul regulator al oricarui ceas mecanic impreuna cu spiralul balansierului. Cele doua componente determina in cea mai mare masura precizia unui cronometru mecanic.

•    Balansier bimetalic. Pana la inventarea spiralului de balansier auto-compensator erau folosite pentru ceasuri de mare precizie balansiere de compensare bimetalice. Ele erau formate din doua inele concentrice, cel exterior din alama, iar cel interior din otel. Corpul balansierului era sectionat in doua jumatati, pentru a permite dilatarea inegala a celor doua materiale. Sub efectul temperaturii se schimba momentul de inertie al balansierului bimetalic si compensa astfel variatiile datorate temperaturii a lungimii spiralului  din otel.

•    Balansier din glucydur. Acest tip a inlocuit balansierul bimetalic, dupa inventarea spiralului de balansier auto-compensator. El este compus dintr-un aliaj de de cupru, la care s-au adaugat 3% de beriliu si circa 0,5% de nichel. El poate fi recunoscut dupa culoarea sa aurie si se deosebeste usor de balansierele mai simple, din nichel, care au culoarea argintie. Balansierele din glucydur se preteaza perfect la echilibrarea si la reglarea de precizie.

•    Balansierul Gyromax. Este o inventie din anul 1951 a firmei Patek Philippe. El se recunoaste dupa cele 8 discuri cu fante, plasate in proximitatea inelului balansierului. Aceste elemente permit o reglare foarte exacta a frecventei de oscilatie.

•    Benzi de Geneva. Decoratie eleganta, in forma de ondulatii, a puntilor mecanismelor speciale.

•    Barilletul. El este motorul oricarui ceas mecanic. El se compune dintr-o roata dintata si o cutie cilindrica, de cele mai multe ori inchisa cu un capac. In interiorul cutiei este infasurat resortul, elementul care acumuleaza energia necesara pentru functionarea ceasurilor mecanice.

•    Bicolor. Ceasuri ale caror corp si bratara sunt realizate dintr-o combinatie de aur si inox.

•    Buletin de mers. Document oficial emis de institutii specializate (precum COSC), care ii da unui ceas dreptul sa poarte numele de "cronometru". Documentul certifica faptul ca ceasul a trecut cu succes unele teste severe care se refera la precizia sa de mers (mers diurn, coeficient termic, etc.).

•    Buton (poussoir). Piesa care permite comanda functiunilor, de exemplu la cronografe comanda pornirea, oprirea si punerea pe zero a aratatorului cronografului.

 

- C -

 

•    Cabochon. O piatra pretioasa care iese in evidenta pe cadran sau pe coroana.

•    Cadran luminos. Cadran care permite citirea orei chiar si in obscuritate. In acest scop cifrele, indecsii si chiar aratatoarele sunt acoperite cu o masa luminoasa. Radiul, foarte utilizat in trecut, a fost inlocuit cu tritiul, mesotorium si radiotoriul.

•    Calendar anual. Calendar cu indicarea zilei, datei, lunii si, in parte, a fazelor lunare.

•    Calendar complet. Ceas cu indicatie corecta a datei, de exemplu 1 martie sau 28 februarie.

•    Calendar perpetuu (Quantiema perpetua). Mecanism complex de calendar care tine seama, fara corectie manuala, de diferitele lungimi ale lunilor, pana in anul 2100. Pentru ceasurile de mana, quantiema perpetua exista din 1927 (Patek Philippe). Modelele cu armare manuala, produse in serie, exista din anul 1941, cele cu intoarcere automata din 1962. Cel mai mic ceas cu calendar perpetuu are diametrul de 23 mm.

•    Calibru. Defineste dimensiunea si forma unui mecanism si a pieselor sale. Denumirea calibrului permite o identificare exacta a ceasului, de exemplu pentru comandarea pieselor de rezerva.

•    Calibru de manufactura. Este un calibru al anumitor firme, numite manufacturi, care le produc de regula in exclusivitate pentru nevoile proprii.

•    Carcasa (cutia) ceasului. Ea serveste pentru a proteja mecanismul ceasului. Pentru ceasurile de mana se folosesc cutii protejate contra infiltratiilor de apa sau etanse la apa. Exista o multitudine de diferite forme de cutii (rotunde, ovale, rectangulare, etc.).

•    Carcasa bicolora. Carcasa de ceas realizata dintr-o combinatie de materiale din otel si din aur. Deseori partile in aur sunt doar placate (avand un strat de aur depus peste un alt material).

•    Ceas cu quartz. Cronometru electronic cu indicatie analogica sau numerica, care foloseste un rezonator cu quartz ca baza de timp. La quartz-urile moderne, frecventa standard este de 32768 Hz. Precizia de mers standard este de +/- 1 minut pe an.

•    Ceas plonjor. Etans pana la 200 m. Scala este prevazuta cu o marcare care poate fi citita in intuneric. Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai intr-o directie, pentru e exclude erorile de manipulare.

•    Ceas radiocomandat. Ceasuri cu quartz, sincronizate automat cu emitatorul de semnale orare DCF77 din Mainflingen, Germania, care la randul lui este sincronizat cu un orologiu atomic.

•    Ceas etans. Un ceas care rezista la transpiratie, la picaturi de apa si de ploaie, precum si la patrunderea apei, daca este scufundat timp de 30 de minute la o adancime de 1 m in apa. O norma ISO fixeaza o limita de debit de aer de 50µg / minut, la o diferenta de presiune de 3 bar. Normele pentru ceasurile de scufundare sunt si mai severe (1 ora la o adancime de 100 m).

•    Cloison, cloisonné. O tehnica speciala de emailare, in care culorile diferite sunt separate printr-un fir fin de aur.

•    Complication. Prin "complication" se inteleg functii suplimentare ale unor ceasuri de mana mecanice, precum cronograf, sonerie, desteptator, tourbillon si altele.

•    Contor de minute. Contor cu aratatoare ale ceasurilor sportive sau ale cronografelor, care permit contorizarea minutelor scurse de la inceputul procesului de masura. Cele mai raspandite sunt contoarele de 30 si de 45 de minute. Exista de asemeni contoare de 15 si de 60 de minute. La punerea pe zero a cronografului, contorul de minute este si el pus pe zero.

•    Contor de ore. Caracteristica constructiva a unor cronografe, care permit contorizarea orelor scurse de la inceputul procesului de masura. In majoritatea cazurilor ele pot inregistra pana la 12 ore. La punerea pe zero a cronografului, contorul de ore este si el pus pe zero.

•    Controlul elvetian al metalelor pretioase. Legea elvetiana din 1.8.1995 precizeaza urmatoarele titruri. Aur: 375, 585, 750, 916, 999. Argint: 800, 925, 99. Platina: 850, 900, 950, 999. Paladiu: 500, 950, 999. Grosimea minima pentru un strat de aur, platina sau paladiu este de 5 microni, iar pentru argint de 10 microni. Denumirea de calitate "Coiffe or" este rezervata placajelor de aur de 200 microni pentru carcasele si bratarile ceasurilor de mana.

•    Cotes de Geneve. Lucrari de innobilare a partilor componente ale mecanismelor de valoare (platine, punti).

•    Coroana. Buton care permite intoarcerea unui ceas, reglarea aratatoarelor si/sau corectarea indicatiilor de data. Pe vremuri ea era folosita si pentru pornirea-oprirea cronografelor.

•    COSC. Contrôle Officiel Suisse des Chronomètres. Autoritate federala elvetiana, cu sediul social la Chaux-de-Fonds si cu filiale la Bienne, Geneva si Le Locle, care toate realizeaza testari oficiale de cronometre si elibereaza certificate care corespund preciziei mersului acestora. Abrevierea COSC exista din 1973.

•    Cronograf. Prin cronograf se intelege un ceas cu aratatoare de ora si de minute, la care un mecanism permite, prin simpla apasare a unor butoane, sa demareze, sa opreasca si sa puna la zero aratatorul indicator al secundelor. Acest aratator se afla pozitionat de obicei in centrul cadranului. Indicatia timpului nu este afectata de manipularea partii de cronograf. Cronograful cu doua butoane s-a generalizat incepand cu anii 30. Un buton permite pornirea si oprirea aratatorului cronografului, iar cel de al doilea este folosit in mod exclusiv pentru aducerea aratatorului la zero. Asemenea cronografe permit masuri prin aditionare, adica masurarea timpului poate fi oprita si apoi continuata de la ultima oprire.

•    Cronometru. Ceas de precizie, a carui precizie de functionare a fost testata in cadrul unui control de 15 zile de catre un serviciu oficial de orologerie (de exemplu de catre COSC in Elvetia). in cele cinci pozitii standard: coroana in stanga, coroana in sus, coroana in dreapta, cadran in sus si cadran in jos, abaterea de mers medie zilnica trebuie sa ramana intre -4 si + 6 secunde. Toate ceasurile sunt testate la temperaturile de 4°, 20° si 36°. Numai ceasurile care au trecut toate testele primesc un certificat si pot afisa pe cadran mentiunea "cronometru".

 

- D -

 

•    Durata de mers. Perioada care trece de la intoarcerea completa a unui ceas mecanic pana la oprirea completa a acestuia.

 

- E -

 

•    Ebauche (ebosa). Un mecanism complet (platine, punti, roti dintate, piese in otel, ...) fara esapament, balansier, spiral, barillet, cadran si aratatoare.

•    Ecran. Cadran indicator pentru ceasurile de mana electronice, cu afisarea numerica a orei.

•    Email. Vitrificare (depunerea unui strat) in culori pe un suport metalic, permitand protectia si decorarea celui din urma. Tehnica de emailare este aplicata ceasurilor de peste 350 de ani. La inceputul secolului XX, un cadran in email era un "must" pentru ceasurile de mana cu pretentii; tehnica a disparut practic de cateva zeci de ani, in special datorita costurilor ridicate.

•    Esapament. Mecanismul care transmite energia de la resort catre sistemul de oscilatie a unui ceas, prin mici impulsuri, si care impiedica rotirea necontrolata a mecanismului. La o frecventa uzuala de 28000 de alternante pe ora, el face sa avanseze sistemul de roti dintate de 691200 de ori pe zi. In patru ani, aceasta corespunde la peste un miliard de impulsuri, intrecand de 6 ori performanta totala a inimii umane. In lunga istorie a ceasurilor, au fost folosite multe tipuri de esapamente, cel mai utilizat in prezent fiind esapamentul cu ancora elvetian.

•    Etablissage. Producerea si, in parte, asamblarea partilor componente ale unui mecanism sau ale intregului ceas de catre specialisti. In alte cuvinte: diviziunea muncii in producerea ceasurilor.

•    Etanseitate. Un ceas este considerat etans daca rezista la transpiratie, la picaturi de apa si de ploaie, precum si la patrunderea apei, daca este scufundat timp de 30 de minute la o adancime de 1 m in apa. O norma ISO fixeaza o limita de debit de aer de 50µg / minut, la o diferenta de presiune de 3 bar. Normele pentru ceasurile de scufundare sunt si mai severe (1 ora la o adancime de 100 m).

 

- F -

 

•    Faza a lunii. Permite cunoasterea fazei in care se afla astrul noptii, chiar daca cerul este acoperit. Este o complicatie foarte populara.

•    Frecventa. Numarul de oscilatii pe unitatea de timp, masurata in Hertz. Intr-un ceas de mana balansierul este elementul oscilant, care oscileaza la o frecventa determinata. Frecventele standard ale balansierelor sunt de 3 Hz (21600 alternante/ora), 4 Hz (28000 alternante/ora) si mai rar 5 Hz (36000 alternante/ora). Frecventele mai mari permit precizii mai mari in masurarea timpului, dar pot duce la un consum marit de energie si la probleme de lubrificare. Ceasurile moderne cu quartz oscileaza la frecventa de 32768 a/o.

•    Furnituri. Ansamblul componentelor unui ceas.

 

- G -

 

•    Geamuri de ceas. La ceasurile de mana se folosesc patru tipuri de geamuri. Din cristal - insensibile la zgariere, dar foarte fragile. Din sticla sintetica: - incasabile, dar se zgarie usor. Din sticla minerala - mult mai rezistente la zgariere decat geamurile sintetice. Din sticla safir - insensibile la zgariere, rezistente la rupere, nu pot fi prelucrate decat cu utilaje speciale.

•    GMT. Greenwich-Mean-Time. Ora mondiala sau universala (UTC) la meridianul zero din Greenwich, Anglia. Ora medie Greenwich este luata ca referinta in navigatie si in comunicatiile internationale. Adaugat la numele de model al unui ceas, GMT arata ca este vorba de un ceas care indica zone de timp (fuse orare) diferite.

•    Grand Complication. Ceas de buzunar sau de mana foarte complicat care trebuie sa aiba cel putin functiunile urmatoare: cronograf, quantième perpétuel si repetitia minutelor.

•    Guillochet. Motive geometrice (linii foarte fine) gravate de masina sau executate de mana pe carcasa si pe cadranul ceasurilor. Cand sunt realizate de mana, aceastea fac ca ceasul sa fie sensibil mai scump.

 

- H -

 

•    Habillement. Toate elementele necesare pentru a fabrica un ceas, cu exceptia mecanismului. Deci, printre altele, carcasa, aratatoarele, cadranul, geamul, bratara.

•    Haute horlogerie. Orologerie de varf, de exceptie. Inseamna exclusivitate, cele mai bune materiale, prelucrare de calitate, preturi ridicate, nume de prestigiu.

•    Heures sautantes (ora saritoare). Mecanisme la care ora este afisata numeric, pe un disc care inlocuieste aratatorul de ora.

 

- I -

 

•    Indicarea secundelor. Initial indicarea secundelor, inventie atribuita lui Jost Burgi (1579), nu era utilizata decat la cronometrele de precizie. Astazi aratatorul de secunda echipeaza in mod natural ceasuri de diferite tipuri.

•    Incabloc. Element de protectie impotriva socurilor, realizat de firma Portescap, aparut in 1933 si perfectionat in 1938.

•    Intoarcere automata. Mecanism suplimentar care armeaza resortul ceasului, utilizand miscarea mainii ca forta de intoarcere. Primul mecanism cu un sistem de intoarcere cu rotor a fost comercializat de firma elvetiana Rolex. intoarcerea se facea numai intr-un sens de rotatie. In 1942 fabricantul de ebose Felsa a realizat un angrenaj cu schimbare de viteza care a permis remontarea la rotatia in ambele sensuri ale rotorului.

•    Intoarcere manuala. Mecanisme la care resortul este armat manual, prin rotirea coroanei.

 

- J -

 

•    Jewels. Denumire internationala pentru pietrele ce se gasesc integrate intr-un mecanism.

 

- L -

 

•    LCD. Abreviere pentru "Liquid Cristal Display", indicator cu cristale lichide. Filmele cu cristale lichide sunt folosite in ceasurile cu quartz numerice, datorita capacitatii lor de a-si schimba gradul de reflectivitate in functie de intensitatea campurilor de comanda externe.

•    Linie ("ligne'"). Unitate de masura traditionala in orologerie folosita pentru a defini diametrul unui mecanism. O linie corespunde la 2,255 mm.

•    Luneta. Un inel pe carcasa ceasului care inconjoara geamul si il tine deasupra cadranului. La cronografe, luneta este deseori prevazuta cu o scara, iar la ceasurile de dama uneori cu diamante.

 

- M -

 

•    Manufactura. Un fabricant de ceasuri se poate numi astfel numai daca el fabrica mecanismele si le foloseste in ceasurile produse. Adevaratele manufacturi, cu marci de ceasuri proprii, sunt rare si se pot numara pe degetele de la ambele maini. Exemple de manufacturi: Audemars Piguet, IWC, Patek Philippe, Rolex, Zenith.

•    Mecanism dublu. Ceas de mana cu doua mecanisme diferite. Aceasta tehnica este utilizata pentru a indica timpul pentru doua fuse orare diferite.

•    Minut. Odata cu introducerea ceasurilor cu roti dintate, ziua civila a fost impartita in 24 de ore de lungimi egale. Ora a fost la rindul ei impartita in 60 de minute, bazat pe o traditie de pe vremea Babilonului, unde se folosea sistemul de numarare sexagesimal (baza de numarare fiind 60, si nu 10 - care corespunde sistemului de numarare centesimal).

 

- O -

 

•    Organ regulator. In ceasurile mecanice organul regulator se compune din balansier si din spiralul balansierului. Actionind impreuna, ele asigura un mers cat mai regulat posibil.

•    Otel inoxidabil. Aliaj de diferite metale: otel, nichel si crom, cu adaosuri de molibden sau de tungsten. El nu se oxideaza, prezinta o mare rezistenta si este antimagnetic. Este insa relativ dificil de prelucrat.

 

- P -

 

•    Poincon de Geneve. Aceasta este o stampila de calitate introdusa in anul 1886. Aceasta indicatie poate fi purtata doar de ceasurile produse in cantonul Geneva. Regulamentele prescriu, de asemenea, o calitate deosebita a executiei.

•    Plonjor (ceas). Etans pana la 200 m. Scala este prevazuta cu o marcare care poate fi citita in intuneric. Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai intr-o directie, pentru e exclude erorile de manipulare.

•    Precizie. Ceasul este unul dintre instrumentele de masura cele mai precise. Un mecanism care se abate in fiecare zi (86400 sec) cu mai putin de 30 sec are un factor de eroare aritmetica de 0,035%, sau, in alti termeni, o precizie de 99,965%. Cronometrele controlate oficial pot avea abateri foarte mici, de ordinul a 0,005%.

•    Private label. Termen in limba engleza care desemneaza firmele specializate care produc ceasuri pentru terti. Procesul poate sa cuprinda toate fazele, incepand de la design si pana la livrare si marketing.

- Q -

 

•    Quantiema perpetua (calendar perpetuu). Mecanism complex de calendar care tine seama, fara corectie manuala, de diferitele lungimi ale lunilor, pana in anul 2100. Pentru ceasurile de mana quantiema perpetua exista din 1927 (Patek Philippe). Modelele cu intoarcere manuala, produse in serie, exista din anul 1941, cele cu intoarcere automata din 1962.

- R -

 

•    Ratrapanta de cronograf. Este un aratator suplimentar, folosit pentru a masura doua evenimente care incep in acelasi timp, dar care au durate diferite. Aratatorul ratrapant este cuplat sub aratatorul cronografului, pe acelasi ax, printr-un mecanism suplimentar, de o mare complexitate si ca atare foarte greu de realizat. Un buton special permite oprirea ratrapantei si citirea timpului intermediar corespunzator. Urmatoarea apasare a butonului special are ca efect deplasarea rapida a aratatorului ratrapant sub aratatorul cronografului, care, astfel, este ajuns din urma din mers, intrucat el a continuat sa se roteasca. Aceasta operatie poate fi repetata ori de cate ori se doreste. Primele cronografe cu ratrapanta au aparut in 1883. Ceasurile de mana cu ratrapanta sunt cunoscute din 1920. Ceasurile mecanice dotate cu un astfel de mecanism sunt destul de rare si de o valoare deosebita, aceasta datorita gradului mare de dificultate a realizarii lor.

•    Reglaj. Regalarea preciziei unui mecanism in diferite pozitii si la diferite temperaturi. Pentru reglajul obisnuit a unui ceas de mana, se controleaza ceasul in doua pozitii (cadran in sus si coroana in sus). Se ajunge astfel la diferente de mers de maximum 30 sec /zi. Reglarea de precizie se face in urma unor masuratori in 5 pozitii diferite, iar controlul se face la 3 temperaturi diferite (4°, 20°, 36°).

•    Rehaut. Margine in jurul cadranului, sub geam. Poate fi folosita pentru prezentarea unor date tehnice. Traieste in prezent o renastere, fiind folosita pentru a aduce elemente de design suplimentare.

•    Repetitie (ceas cu). Anuntarea acustica a elementelor timpului. Exista diverse repetitii. Repetitia de minut bate orele, sferturile de ora si minutele. Unele bat de la sine, altele la apasarea pe un buton. Pentru a deosebi de exemplu orele si minutele, por fi emise sunete de diferite inaltimi.

•    Resort (arc). Resortul este elementul care livreaza energia necesara celorlalte elemente ale ceasului mecanic. El este fixat de barillet si de arborele bariletului. Din anul 1945 sunt folosite in fabricarea resorturilor aliaje speciale de fier-nichel-crom, cu adaosuri de cobalt-molibden-glucinium. Aceasta le face incasabile, rezistente la deformatii si practic antimagnetice. Ele sunt formate dintr-o lunga banda elastica si sunt rulate in forma de spiral. Pe masura ce resortul de dezarmeaza, cuplul livrat scade, ceea ce influenteaza precizia mersului. La ceasurile cu remontare automata cuplul ramane practic constant pe durata functionarii, daca ceasul este purtat in mod regulat.

•    Retrograda (afisare). Afisarea retrograda a minutelor este cuplata de o ora saritoare. Un aratator de minute parcurge o scala in sens retrograd (sens invers de rotatie in raport cu acele unui ceas obisnuit) si cand ajunge la zero, ora, afisata numeric intr-o fereastra, avanseaza cu o unitate. Apoi indicatorul de minute sare inapoi la inceputul scalei sale.

•    Rezerva de mers. Timpul ramas, dupa intoarcerea totala a ceasului, pana cand arcul ceasului se gaseste total relaxat si ceasul se opreste. Rezerva de mers poate sa fie indicata in diverse feluri pe cadran.

•    Rubine (Jewels). Au fost folosite pentru prima oara de orologerii britanici pentru a reduce frecarea axelor rotitoare in ceas si a mari longevitatea acestora. Rubinele sintetice sunt folosite in mecanismele de ceas din anul 1902.

 

- S -

 

•    Scala tahimetrica. Este o scala realizata pe cadranele cronografelor, care permite determinarea fara dificultate a vitezelor medii. Pentru aceasta trebuie parcursa o distanta cunoscuta, de obicei de un kilometru sau de o mila. La punctul de plecare, de exemplu o borna de kilometraj pe autostrada, se apasa pe butonul cronografului, si se mai apasa o data cand distanta respectiva a fost parcursa. Aratatorul cronografului indica in acel moment pe scala tahimetrica viteza medie cu care a fost parcursa distanta respectiva.

•    Scara telemetrica. Scara pe cadranul cronografelor pentru citirea directa a distantei. Baza de calcul este diferenta de viteza intre lumina (considerata instantanee) si sunet. De exemplu pe campul de lupta soldatii pot sa determine distanta pana la tunurile adversarilor prin cronometrarea timpului intre lumina aparuta la pornirea obuzului si receptionarea zgomotul provocat de explozie.

•    Scara hectometrica. Scara a cronografului care permite calculul debitelor fluidelor.

•    Schelet (ceas). Cadranul sau fundul ceasului permit vizionarea libera a interiorului ceasului. La asemenea ceasuri partile componente ale mecanismului sunt fabricate cu deosebita grija.

•    Secunda mica (petite seconde) sau secunda periferica. Aratator de secunda excentric, care la ceasurile de mana se afla de cele mai multe ori la ora 6. Exista si modele cu secunda periferica la ora 9.

•    Secunda centrala. Aratator de secunda care se afla in centrul cadranului.

•    Sonerie automata. Sonerie care incepe sa emita semnale sonore in mod automat. In functie de sistem, orele (marea sonerie) si sferturile de ora (mica sonerie) sunt semnalate acustic la trecerea prin momentele respective. Ceasurile de mana cu sonerie automata exista abia de circa zece ani.

•    Sonerie cu repetitie. Exista ceasuri cu repetitie la un sfert de ora, la o optime de ora, la 5 minute si la un minut. Soneria isi obtine energia daca se apasa pe un buton si da atunci un semnal sonor, in masura in care momentul prevazut a fost atins.

•    Spiral. Este "sufletul" oricarui ceas mecanic, un resort spiralat care face ca balansierul sa se deplaseze regulat pe cele doua directii de rotatie. Prin variatia lungimii spiralului se modifica durata oscilatiilor balansierului.

•    Spiral autocompensator. A fost inventat la inceputul anilor '30 si este format dintr-un aliaj inteligent din diferite metale care compenseaza in mod eficace variatiile datorita fluctuatiilor de temperatura.

•    Spiral Breguet. Abraham-Louis-Breguet a fost primul care a recunoscut semnificatia unei spire externe, necesara pentru "respiratia" spiralului si pentru asigurarea izocronismului.

•    Swiss Made. Aceasta denumire poate fi folosita daca mecanismul este din Elvetia si daca punerea in carcasa (emboitage) si controlul final au fost facute in Elvetia. Un mecanism este considerat elvetian daca componentele de fabricatie elvetiana reprezinta cel putin 50% din valoarea ceasului, fara a lua in consideratie costurile de montare.

 

- T -

•    Tahimetru. Scala de pe cadranul sau de pe luneta unui cronograf, cu ajutorul careia se pot masura vitezele.

•    Tourbillon. Constructie inventata in 1795 de catre Abraham-Louis-Breguet, care permite compensarea erorilor datorate actiunii fortei de gravitatie asupra sistemului oscilant (balansier si spiral). In ceasul tourbillon sistemul oscilant este plasat intr-o cusca, care se roteste lent in jurul axei proprii.